THOUSANDS OF FREE BLOGGER TEMPLATES

Search :)

joi, 12 mai 2011

Turn up the music, turn down the drama...

... like me :)

Astazi mi-am descoperit cel mai mare defect al meu! E ingrozitor de greu atat pentru cei din jur sa ma suporte, cat si pentru mine insami. De ce? Pentru ca imi schimb starile foarte repede. Acum aproximativ o ora, eram in pragul disperarii, ma simteam derutata si singura, uitata parca in ultimul colt din lumea asta. Acum insa, am in cap un vers al unei melodii pe care o tot ascult de ceva timp. Versul suna asa " Ese error es cosa de ayer". Nu stiu sa o traduc exact in romana, pentru ca, pas cu pas ar iesi " Eroarea aceasta e lucru` de ieri", dar neavand nici un sens, eu o intrepretez ca " Greseala aceasta, apartine zilei de ieri." Si imi da o stare de bine incredibila! Acum, la doar o ora de la momentele mele de depresie, ma simt extraordinar de bine, parca as fi "deasupra lumii" . Si nu mi s-a intamplat nimic special, doar ca am stat cu o prietena vreo 20 de minute de povesti, dupa care am venit acasa. Sa fie acesta motivul? Sunt oare dependenta de cei din jurul meu? Adevarul e ca nu m-as vedea niciodata singura. Nu as putea trai asa si sunt sigura ca as muri mai repede decat orice alt om din lume care ar trai in singuratate, pentru ca aceasta e cea mai mare teama a mea.

     Pana una alta, sunt in continuare scarbita de comentarii penibile pe facebook/blog , conversatii aiurea pe mess si VRAJELI absolut ieftine si de domeniul trecutului. Nu inteleg de ce cei din jur nu inteleg ca eu nu am nevoie sa fiu cucerita acum :) Nu am nevoie de relatii noi, sau aventuri, nici de acel "te iubesc", pe care mai nou il citesti pe buzele tuturor, ca si cand ar stii intr-adevar ce inseamna. Si daca am, atunci cu siguranta nu imi doresc langa mine vreun analfabet prost-imbracat cu un vocabular ieftin de mahala langa mine. Am nevoie de cineva care sa ma inteleaga. Daca pana acum cautam o prietena adevarata care sa faca asta, acum ca am gasit (chiar doua ), am nevoie de bratele protectoare ale unui barbat adevarat, in care sa ma pot refugia cand simt nevoia sa o fac. Si am nevoie de o vorba buna cand totul merge prost, de un "noapte buna" sincer, spus seara. Dar, convinsa fiind ca aceste "specimene" se gasesc mai greu, sau poate ca nu le caut eu unde trebuie, sau poate ca nu ar trebui sa le caut, pana una alta prefer sa fiu singura (DOAR din punctul acesta de vedere) si sa imi vad de treburile mele, de munca mea, de scopurile si obiectivele mele... si de amintirile care uneori imi bantuie zilele si noptile, transformandu-mi pret de cateva clipe, trecutul in prezent... Dar un lucru stiu sigur. Poate ca asta e "o greseala de ieri" , poate ca e de azi, dar in nici un caz nu va mai fi de maine!



miercuri, 11 mai 2011

I'm back :)

       In primul rand, am revenit pe blog, dar si pe facebook cu pagina mea de scriitoare ( puteti da like/comment aici ). Si, desi nu ma asteptam, odata cu acest comeback :) am avut parte si de foarte multe surprize. Am terminat ziua de ieri impresionata de niste vorbe minunate primite de la o persoana la care nu ma asteptam si am inceput ziua de astazi cu un sentiment imens de FERICIRE!
     Citeam aseara pe blog-ul "cuiva", o persoana pe care nu o cunosteam, aveam id-ul ei prin lista "de nu stiu cand", despre niste produse cosmetice pentru intretinerea parului. I-am cerut mai multe detalii pe mess, pentru ca mi se pareau a fi produse de calitate, care ma pot ajuta si pe mine (avand in vedere ca am un par greu de intretinut). Mare mi-a fost surpriza cand, dupa ce am dezbatut "problema", "Dedeea - fata cu boutique-ul cu minuni"  mi-a spus ca ea, desi nu stia (pana ieri) ca are id-ul meu, mereu m-a urmarit (din umbra, dar a facut-o). A mai spus ca i se pare impresionant ca la varsta mea am reusit sa scriu deja trei carti. Si stiti ceva? Mi-a crescut inima :) Pentru ca nu sunt multi cei care apreciaza munca mea si mai ales cei care nu pleaca urechea la barfele auzite pe aici pe acolo. Mai ales stiind cat de mult muncesc eu, nu am putut decat sa fiu mandra de mine si fericita citind toate cuvintele frumoase pe care mi le spunea. Aceasta fata, este dovada clara a faptului ca o vorba buna, face mai mult decat orice! Asa am adormit aseara, cu un sentiment enorm de fericire, care se datora celor cinci minute pe care aceasta domnisoara draguta mi le-a acordat :) Draga mea, iti multumesc frumos pentru cuvintele tale! Stii ca au insemnat foarte mult pentru mine!
      Urmatoarea mare bucurie, mi-au facut-o Cristi Ursea  si Irina Nitulescu. Cristi e un prieten vechi de-al meu (cei care ma cunosc pe mine, il cunosc si pe el cel putin din povestile mele), un om deosebit alaturi de care am invatat foarte multe lucruri importante atat pentru dezvoltarea caracterului si a personalitatii mele, cat si pentru carierea mea in devenire, de scriitoare. Despre Irina insa, nu as putea spune prea multe. Nu imi permit, pentru ca nu o cunosc personal (spre deosebire de Cristi), dar nu am cuvinte ca sa ii multumesc, pentru "colaborarea" sa, alaturi de Cristi, in realizarea copertii pentru noua mea carte Husky, care va fi publicata sper eu, in luna iunie. (Am promis, stiu, ca o voi publica mai repede, dar am avut un nou "obiectiv", care a cerut multa munca si mi-a ocupat cam tot timpul).

Asa arata coperta, de care sunt foarte, foarte mandra:


Va multumesc foarte, foarte mult, atat celor care ma sprijiniti, celor care credeti in mine, care imi oferiti ajutorul vostru (apreciez nemaipomenit de mult), cat si celor care ma "urmariti din umbra" ( asta nu va face mai putin importanti in ochii mei). Nu stiti cat de mult ma bucura sa descopar ca sunt oameni, pentru care eu insemn ceva, desi nu ma cunosc personal !